După 40 de zile, soroacele se răresc, dar rugăciunea pentru cel adormit continuă. Parastasul de 1 an este cel mai important dintre ele, iar înaintea lui vin cele trei soroace de mijloc; după el urmează slujba anuală, până la șapte ani. Mai jos găsiți, pe rând, cum se calculează fiecare dată, ce se pregătește, ce se împarte și cum se organizează masa.
După rânduiala Bisericii, soroacele sunt: a treia zi, la 9 zile și la 40 de zile după moarte, apoi trei soroace de mijloc, la un an și, mai departe, în fiecare an, până la șapte ani. Toate se socotesc de la data decesului, nu de la ziua înmormântării.
Un exemplu: pentru cineva care a adormit joi, 12 martie 2026, primul soroc de mijloc cade pe 12 iunie, al doilea pe 12 septembrie, al treilea pe 12 decembrie 2026, anul se împlinește pe 12 martie 2027, iar ultimul soroc din ciclu pe 12 martie 2033. Toate datele, de la patruzeci de zile încolo, le aflați dintr-o singură căutare în calculatorul datelor de pomenire.
Ziua rânduită de Biserică pentru pomenirea morților este sâmbăta, de aceea multe familii mută slujba în sâmbăta cea mai apropiată. Nu este însă o obligație: în afara Postului Mare, slujba se poate face și în zilele de lucru. Când data nu se potrivește, preoții recomandă ca pomenirea să se facă înainte de soroc, nu după.
Zilele fără parastase:
Primele trei soroace de după patruzeci de zile vin la trei, la șase și la nouă luni, socotite de la data decesului. După explicația liturgiștilor, au caracter trinitar: se fac în cinstea Sfintei Treimi, în care răposatul a crezut.
Parastasul de 3 luni este, de obicei, o slujbă restrânsă, în familie. La biserică se duc:
După slujbă, familia împarte câteva pachete celor de față, vecinilor sau celor nevoiași, după obiceiul locului.
Se pregătesc aceleași lucruri, iar amploarea o hotărăște familia; unii fac și o masă mică după slujbă. Ce se împarte la parastas de 6 luni nu este fixat de Biserică. În cele mai multe zone se dau pachete cu alimente sau cu mâncare gătită, împreună cu o lumânare, o bucată de colac și colivă. Pe alocuri se adaugă o cană, o farfurie sau un prosop. Numărul lor depinde de cei invitați și de posibilitățile casei.
Al treilea soroc de mijloc încheie seria trinitară. Se face cu aceleași pregătiri, de regulă tot în familie, și este ultima slujbă dinaintea anului.
Parastasul de un an este, după cel de patruzeci de zile, cel mai important soroc. Prin el, Biserica urmează obiceiul primilor creștini, care prăznuiau în fiecare an ziua morții mucenicilor, socotită ziua nașterii lor pentru viața veșnică. În multe familii, sfârșitul primului an încheie și perioada de doliu.
Pregătirile sunt mai ample decât la soroacele de mijloc: o colivă mare, colacii, vinul, lumânările, lista cu numele și pomeni pentru mai multe persoane. Mulți aleg acum și sfințirea crucii sau a monumentului de la mormânt, după ce acesta a fost așezat; dacă încă nu ați comandat unul, pe pagina de monumente funerare găsiți firme din zona dumneavoastră.
Biserica nu cere un anumit număr. Un preot citat de Ziarul Lumina amintește că nu numărul colacilor sau al prescurilor contează, ci prezența pâinii și a colivei. Numărul vine din obiceiul locului și diferă de la o familie la alta. Întrebați preotul sau rudele mai în vârstă ce se obișnuiește în parohia dumneavoastră.
În multe zone, hainele și obiectele răposatului se dau de pomană la patruzeci de zile; în altele, o parte se păstrează și se împart acum. Se dau de obicei unor oameni care au nevoie de ele, uneori unei persoane de aceeași vârstă cu cel adormit. Pe lângă acestea se împart pachete cu mâncare, iar pe alocuri vase sau obiecte de uz casnic. Sunt obiceiuri cu variații regionale, nu porunci bisericești: milostenia făcută din inimă contează mai mult decât numărul darurilor.
După primul an, slujba se face o dată pe an, la data decesului sau, dacă ziua nu este îngăduită, într-o zi apropiată dinaintea ei. Obiceiurile de la parastasul de 2 ani, ca și de la cele următoare, sunt mai simple: slujba la biserică, coliva, colacii, lumânările și câteva pomeni. Familia poate face și o masă, dar nu este obligatorie.
Un preot întrebat pe doxologia.ro despre un astfel de soroc a răspuns că slujba se poate face în sâmbăta sorocului sau în cea dinainte și că esențială este pomenirea în sine.
Parastasul de 7 ani încheie ciclul soroacelor individuale. Numărul șapte este, în tradiția creștină, un număr sfânt, care amintește de cele șapte zile ale creației. Se pregătesc aceleași lucruri ca la un an: colivă, colaci, vin, lumânări, pomelnic și pomeni.
În multe zone se împart vase noi, de obicei cu mâncare sau cu apă, alături de colac și lumânare. Câte vase se dau ține numai de obiceiul locului și de puterea familiei; Biserica nu fixează un număr, iar cifrele pe care le auziți diferă de la un sat la altul. Rânduiala o lămuriți cu preotul și cu cei mai vârstnici din familie.
În unele locuri, la acest soroc se face și deshumarea osemintelor, urmată de o slujbă. Unde se practică, se face numai cu acordul administrației cimitirului și cu aprobările cerute de lege. După aceea, cel adormit este pomenit mai departe în sâmbetele morților și la Sfânta Liturghie.
Masa de după slujbă urmează calendarul: dacă ziua cade în post, bucatele trebuie să fie de post. Pentru soroacele de mijloc ajunge, de obicei, o masă în familie; la un an și la ultimul soroc se invită mai multe persoane. Familia nu este datoare să facă o masă bogată, iar mâncarea rămasă se dă mai departe celor care au nevoie.
Dacă nu puteți găti pentru mulți invitați, firmele de catering pentru pomeni pregătesc meniuri de post sau de dulce. Pentru rânduiala generală a slujbei și a celorlalte soroace, citiți și ghidul despre parastas și pomenirea morților.
| Soroc | Ce se pregătește | Ce se împarte, de obicei |
|---|---|---|
| Soroacele de mijloc | Colivă, colaci, vin, lumânări, pomelnicul | Pachete, lumânare, colac; în familie |
| Un an | Colivă mare, pomeni mai multe; adesea sfințirea crucii | Pachete, haine (pe alocuri), masă de pomenire |
| Anual, până la șase ani | Slujbă, colivă, lumânări | Câteva pomeni, după posibilități |
| Șapte ani | Ca la un an | Pe alocuri vase noi, pachete, masă |
Numărul pachetelor, al pâinilor sau al vaselor diferă de la o zonă la alta. Rânduiala bisericească rămâne aceeași: slujba, pâinea, lumânarea și milostenia.
Primiți gratuit oferte de meniu de la firme de catering din zona dumneavoastră, pentru masa de după slujbă.